__Stiinta Textului Si Analiza de Text - Heinrich F. Plett -

Slăbire sanctuar usj 10, Magazin Istoric 1968 (8)

După cum reiese din discuţiile i, ulterioare, aceste teorii au decis, în funcţie de dominarea ]; uneia sau alteia, de-a lungul istoriei, ce era sau nu literatură.

__Stiinta Textului Si Analiza de Text - Heinrich F. Plett -

Astfel, în clasicism, a predominat teoria mimetică, în timp te, de exemplu, romantismul german vedea criteriul adevăratei literaturi în expresivitate. Alegem şi noi cele patru dimensiuni ale literaturii stabilite de Abrams ca bază pentru idiscuţiile ce urmează. Păreri ale diferiţilor autori printre, care poeto-logi, critici, literaţi vor servi ca material ilustrativ. Prezentarea nu pretinde nici pe departe a fi completă; ceea cafea verde pentru a pierde în greutate ne interesează mai ales este să elucidăm premisele fundamentale ale modului nostru de a înţelege literatura.

Noţiunea mimetică de literatură Mimesis slăbire sanctuar usj 10, imitaţie se numeşte cel mai vechi criteriu pentru delimitarea 'fenomenului literar. Platon a fost primul care 1-a discutat în amănunt, adăugîndu-i, ce-i drept, şi un sens peiorativ, motivînd că orice imitaţie atrage după sine o pierdere în realism faţă de existenţa reală a ideilor.

Ba mai mult, imitaţia în artă pierde de două ori din. Abia Aristotel, elevul lui Platon, a fost cel care a dat imitaţiei demnitatea ei estetică, definind, la începutul Poeticii sale, eposul, tragedia, comedia, poezia ditirambică precum şi muzica de flaut şi liră ca variante ale imitaţiei a 2.

Numărul autorilor care, de la Platon şi Aristotel încoace, s-au dedicat temei mimesisului literar cf. Slăbire sanctuar usj 10 slăbire sanctuar usj 10.

I—II formează de fapt o întreagă legiune KollerBoyd Această realitate nu reprezintă ceea ce- există, ci ceea ce poate exista. Literatura înţeleasă astfel nu tinde spre real ci spre posibil. Termenii i. De aceea, o înţelegere mimetică a literaturii neagă texte care dovedesc o legătură strînsă cu obiecte reale : ştiri, slăbire sanctuar usj 10 de călătorii, ;; referate ştiinţifice, istorie.

Dar şi azi ne mai este adesea greu să delimităm exact ficţiunea de realitate.

Dovadă ar putea fi şi numai numeroasele lucrări dozarea suplimentară pentru pierderea în greutate romanul istoric. Aristotel deosebeşte trei aspecte ale imitaţiei: obiectul,1' modul şi mediul ei. Fiecare djntre aceste aspecte implică posibilităţi de clasificare care conduc spre evidenţierea anumitor valenţe în cadrul domeniului literaturii mimetice.

Burghezii şi ţăranii, care nu erau socotiţi în stare de fapte nobile, erau damnaţi spre specii inferioare comedia, satira, romanul. Cînd mai apoi, începînd cu ro- mantismul, a început o egalizare socială a obiectelor demne de literatură, noţiunea.

slăbire sanctuar usj 10

De cînd, în cele din urmă, a fost acceptat şi mimesisul peiorativ în Ästhetik des Hăsslichen Estetica untului a lui Rosenkranz cf. Epopeea şi tragedia s-au bucurat mult timp de faima genurilor superioare, cărora le sînt pe măsură doar persoane nobile, sentimente alese, acţiuni generoase şi un stil elevat genus grande. Din acest motiv, nu au întîrziat să apară controverse, atunci cînd burghezul a acaparat tragedia sub forma tragediei burgheze şi domeniul epicului sub forma romanului cf.

O evoluţie analogă începe, din romantism încoace, şi în domeniul slăbire sanctuar usj 10. Modul în care conţinutul şi forma pot contrasta, îl arată, în cele din urmă, parodia, care este cunoscută, de exemplu, sub formă de poem eroi-comic mock— heroic— epic, Pope Răpirea buclei. Mediul imitaţiei literare este limba, în formă scrisă sau orală. Deoarece există, în afară de imitaţia literară adică lingvisticăşi una vizuală în pictură şi plasticăşi una acustică în muzică apare posibilitatea fundamentală a unei concurenţe între artele mimetice.

Ea renaşte în secolul nostru prin lupta ce se dă între film, televiziune şi tipărituri, pentru a cîştiga simpatia publicului. Comics-urilè şi reclama caută să integreze în imagini forme semiotice verbale şi vizuale. Dacă — după această expunere — aruncăm o privire " asupra prezentărilor din istoriile obişnuite ale literaturii, rămînem cu impresia că ele se slăbire sanctuar usj 10, în primul rînd, la o accepţiune mimetică a- literaturii.

  1.  Я забыла: как называется вид спорта, которым ты увлекаешься? - спросила Сьюзан.
  2. Количество протонов.
  3. Одно только ее беспокоило: всякий раз, когда они куда-то ходили, он решительно противился тому, чтобы она сама платила за .
  4. __Stiinta Textului Si Analiza de Text - Heinrich F. Plett -
  5. Magazin Istoric (8)

Corpuri străine sînt şi opere ca: Confesiunile lui Augustin, Jurnalul lui John Evelyn, Eseurile lui Bacon şi Aforismele lui Schopenhauer, care ar contraveni3 caracterului mimetic fundamental al unei istorii literare;j Se pare că pentru cuprinderea lor sînt valabile alte criterii i, de literaritate decît cele mimetice, de tipul celor discutate aici.

Pe de altă parte, se observă că nu este amintit absolut tot ce este mimetic şi că s-a făcut o selecţie care nu ţine cont, de exemplu, de obiectivizările triviale ale unui roman etnic.

slăbire sanctuar usj 10

Nu numai obiectul, ci şi forma şi mediul imitaţiei sînt supuse unei selecţii evaluative, care se manifestă printr-un! Ambele aspecte semnalează restricţiile specifice esteticităţii mimetice. Noţiunea expresivă de literatură Literatura este evaluată după expresivitatea ei, adică după modul în care ea constituie o expresie a autorului ei, — această concepţie s-a impus de la romantism încoace.

Expresivitate înseamnă, aşadar, trei lucruri: emo- ţionalitate, spontaneitate şi — ceea ce rezultă din aceste două — originalitate. Aceste trei noţiuni însă îşi au rădăcina în fantezia poetică care nu ia ca etalon lumea exterioară, ci se consideră pe sine etalon absolut. Literatura în sens expre-sivist este exteriorizare a eului poetic.

__Stiinta Textului Si Analiza de Text - Heinrich F. Plett -

Materialitatea textului are, aşadar, doar funcţie mediatoare. Ea ne trimite la creator ca principiu ce o însufleţeşte. Emoţiile sînt, în fapt, cele la care ne trimite literatura concepută expresivist. Această stare de spirit deosebită asigură textului în cauză o poziţie de excepţie, care îl ridică deasupra enunţurilor cotidiene.

Un al doilea ingredient emoţional, spontaneitatea, îi dă caracterul de sinceritate cf. Peyre, In felul acesta, opera este declarată expresie nefalsificată a subiectului poetic. Veridicitatea poeziei nu mai constă atunci într-o relaţie veristă între realitate şi text, ci în veracitatea emoţiei poetice. Faptul că sentimentul este nemijlocit şi deosebit reliefează individualitatea scriitorului. Cu cît sentimentul este mai individual, cu atît textul este slăbire sanctuar usj 10 individual, iar reciproca celor spuse este şi ea valabilă.

Idealul unei noţiuni expresiviste despre literatură este slăbire sanctuar usj 10 text, a cărui unicitate pune în umbră toate celelalte texte. Trăsătura distinctă a geniului literar este originalitatea. Aşadar, orice imitaţie este rău famată — atît imitatio naturae cît şi cea a modelelor clasice imitatio auctorum. Orice imitaţie este demascată ca lustru fals, înşelător.

slăbire sanctuar usj 10

Acestui ideal al expresivităţii nu-i sînt pe măsură nici epopeea nici drama, ci doar poezia lirică. Căci registrul liric de exprimare conţine toate posibilităţile de a prezenta sentimente spontane, deosebite şi sincere ale unui vorbitor individual, ale eului liric.

Magazin Istoric 1968 (8)

O astfel de sinceritate este cea pe care o revendică personalităţi mai complexe şi pentru forme de exprimare slăbire sanctuar usj 10 de artificiale. Căci tocmai în natura principiului expresivităţii stă faptul că diferenţierii emoţionale şi ideatice îi corespunde o idiosincrasie tehnică în domeniul tematic, al motivelor şi al stilului.

Pe baza unor astfel de cugetări, devine clar că un ideal literar, care declară individualul şi originalul drept fundament al — artei sale, duce de-a dreptul la criptic şi ermetic.

Atunci a avut dreptate şi T. Aici se pierde atitudinea de receptare specifică teoriei expre. Aceasta înseamnă că esteticitatea literară se modifică. Retoricul înlătură expresivul. O scurtă privire asupra istoriilor literaturii de azi arată foarte repede că idealul de literatură expresivist este bine reprezentat. Aceasta nu ne miră, căci istoriografia literară — ca orice istoriografie — este copilul acelei epoci care a impus respectivul mod de gîndire: romantismul.

Magazin Istoric 1968 (8)

Chiar şi acest fapt explică de ce — cu toate sforţările contrare ale unora — istoriile literaturii sînt încă slăbire sanctuar usj 10 ale creatorilor şi nu exclusiv slăbire sanctuar usj 10 creaţiilor. Renunţarea la auto biografii în favoarea analizei de text nu schimbă prea mult această situaţie. Istoria literaturii rămîne, în continuare, dominată de mari personalităţi, numai că în locul vieţii a trecut opera lor: textul îl reprezintă pe artist. Aşa se face că nu întîmplător literatura slăbire sanctuar usj 10 masă non- expresivistă publicistica, reclama, literatura obiectivă şi triviala este rar reprezentată în istoriile literare.

Pe de altă parte, se consemnează genuri literare, al căror cadru, de obicei preponderent mimetic, este depăşit de trăsături tipic expresive: autobiografia de exemplu la B. Cellini» B. Franklin, Goethejurnalul la S. Pepys, F. Hebbel, A. Eliotliteratura de reflexii filozofice la Nietzsche, Ortega y Gasset.

Astfel de genuri arată, într-un mod excepţional subiectivitatea autorului, atitudinea sa faţă de literatură, religie, filozofie, societate şi faţă de sine. Acelaşi lucru ar urma să se întîmple, prin analogie, chiar dacă nu fără replică cf.

Magazin Istoric (8)

Drept cauză a acesteia stau, printre alteţe, forma mimetică, expresivă şi stilistică a textului, dar şi prezentarea lui impresionantă de exemplu într-o piesă de teatru. Posibilităţile de impresionare sînt numeroase. Aceasta pentru că din antichitate există concepte-ale literaturii ce se leagă de efectul ei. Pe de altă parte, fenomenul receptării literare i-a provocat, nu arareori, pe critici cf.

slăbire sanctuar usj 10

Fraser, Aceasta îşi găseşte justificarea în natura lucrurilor, căci aici literatura este înţeleasă ca forţă ce creează şi modifică realitatea. Modul şi intensitatea în care textul îl afectează este măsura etalon pentru ceea ce poate fi considerat literatură. Spus altfel, textele, fără efect sînt non-literare, cele ce au o înrîurire asupra receptorului sînt literare.

Acest principiu urmează să fie ilustrat de trei forme de receptare: cea psihagogică, cea sociologică şi cea intraliterară. Izvoarele ei le găsim în teoria lui Aris-totel despre hedone şi catharsis, în prodesse şi delectare a lui Horaţiu şi în triada retorică a efectelor, docere, delectare şi movere. Aceste categorii, care se referă la existenţa morală, estetică şi afectivă a omului, au fost impuse de-a lungul istoriei la modul absolut, fie cîte una, fie toate laolaltă.

Urmarea a fost slăbire sanctuar usj 10 canonizare a textelor prin criterii variabile de apreciere'a dezideratului impus lor. Un moralism sever, cum a fost cultivat în parte de poezia didactică, exclude tendinţe estetizante, pentru a nu mai vorbi de cele patetice.

Pe de altă parte, un estetism extrem l'art pour l'art respinge categoric orice îndoctrinare etică. Din contră, patosul se impune, pe de o parte, ca o categorie independentă a efectului, pe de altă parte, intră în legătură cu o componentă etică şi sau cu una estetică Stone,Rotermund, Ca o ultimă posibilitate apare sinteza dintre util utile şi plăcut dulcecare reprezintă pecetea epocii clasicismului {Bray, Corespunzător acestui fapt, se schimbă şi înţelegerea esteticităţii literare.

O istorie a criticii literaturii dedicata aspectului receptării ar putea dovedi foarte uşor această afirmaţie.